Fantoma si iubirea – Marc Levy

O poveste de dragoste, o privire asupra celorlalti. O lectura extrem de placuta. –  France Inter

Trei zile in San Francisco. Trei zile pentru a-ti scrie istoria. Ce ai face daca o fantoma ar aparea in viata ta si te-ar ruga sa o ajuti sa-si indeplineasca cea mai scumpa promisiune? Ai fi gata sa te urci cu ea in avion pana la capatul lumii? Chiar daca toti cei din jur te-ar crede nebun? Si daca aceasta fantoma ar fi a tatalui tau? Thomas, un pianist remarcabil, este antrenat intr-o aventura fabuloasa: o promisiune, o calatorie la San Francisco, o incercare de regasire a timpului pierdut, o intalnire neasteptata… Comparabila cu povestile de dragoste ecranizate de Frank Capra si Billy Wilder, Fantoma si iubirea te face sa crezi in miracole.

Delicios de la un capat la altul, noul roman al lui Levy te invita sa-l urmezi pe Thomas, un pianist talentat, intr-o aventura pe cat de incredibila, pe atat de captivanta si plina de invataminte. – Le Journal de Quebec

In cel mai recent roman al sau, Fantoma si iubirea, Marc Levy revine la atmosfera din volumul sau de debut, Si daca e adevarat…, devenit in scurt timp bestseller international. – Le Figaro

Marc Levy a debutat in 2000 cu romanul Si daca e adevarat…, care s-a vandut in milioane de exemplare in intreaga lume si a fost ecranizat in 2005, cu Reese Witherspoon si Mark Ruffalo in rolurile principale. Fantoma si iubirea este cel de-al douazecilea roman al sau. Cartile semnate de Marc Levy sunt traduse in 49 de limbi. Cu peste 45 de milioane de exemplare vandute, este cel mai citit scriitor francez din lume. La Editura Trei au aparut toate romanele sale.

Fragment din volumul „Fantoma si iubirea” de Marc Levy:

“La prima ora, Thomas se trezi dintr-un somn agitat. Isi freca teasta, deschise ochii si-l striga imediat pe tatal sau, dar nu auzi decat fluieratul unui angajat de la administratia strazilor care matura sub ferestrele lui.

Daca n-ar fi fost geanta de voiaj de pe masa, ar fi crezut ca tocmai ce si-a revenit dintr-un vis ciudat.

– Nu stiu de-a ce te joci, ori poate esti inca ofuscat. Daca vrei sa pierdem avionul, nu trebuie decat s-o spui, ar fi mai simplu, striga Thomas.

Nu primi niciun raspuns. Dadu din umeri si se duse sa faca dus. Apoi se imbraca, isi turna o ceasca de cafea si inspecta apartamentul.

– Ce pui la cale? Thomas incepu sa se indoiasca de propria sanatate mintala. Contempla abatut urna ce se zarea peste marginea gentii de voiaj.

– Ma abandonezi din nou, vrei sa fac singur aceasta calatorie, nu? De acord, zise el cand inchise usa. Iti voi indeplini ultimele dorinte, dupa care vom fi chit.

Un taxi il astepta in fata cladirii. Pe drumul spre aeroport, Thomas se rasuci de zece ori ca sa priveasca pe geamul din spate cum Parisul ramane in urma.

Fata de la ghiseul de check-in il intreba daca voiaja singur, iar Thomas ii raspunse ca aproape singur.

Zabovi putin la un chiosc de ziare, isi cumpara un exemplar din revista Diapason si il rasfoi asezat la masa in fata unei patiserii Laduree, ale carei macarons reprezentau unul dintre pacatele lui marunte.

Dupa ce isi aduna tot curajul, porni in directia punctului de control. Agentul de securitate, o femeie, se incrunta cand vazu aparand pe ecran un obiect intunecat si confisca geanta lui Thomas pentru un control amanuntit.

– Ce este asta? intreba tanara ridicand urna.

– Un vas pentru ars substante aromate, raspunse Thomas. Sunt pianist profesionist, asta ma ajuta sa lupt impotriva tracului.

– S-ar zice ca aveti al naibii de mult trac. Imi permiteti? intreba ea ridicand capacul.

Thomas clipi in semn de aprobare. Tanara apropie nasul si adulmeca urna.

– Miroase bine, comenta ea si o inchise la loc.

Trecu urna prin detectorul de explozibil, apoi i-o inapoie lui Thomas.

Thomas o baga in geanta, o saluta pe tanara femeie si pleca. Tot mai nelinistit, cerceta din ochi sala de imbarcare.

– Am impresia ca sunt un copil care s-a pierdut de parinti intr-o multime de oameni, murmura el. Toata chestia asta e ridicola.”